Am intalnit multe cazuri precum cele din categoria „Picatura in ocean”. Este motivul pentru care am hotarat sa postez despre acest subiect. Inainte de toate, consider util sa fac unele mentiuni.
Panotajul stradal are urmatoarele functii:
1. Consolidarea unei campanii media (tv, radio si presa scrisa) concertate, nu bazata pe stirute, mici advertoriale si mentiuni. Apare in stagiul 3-4 de promovare (sanatos, dupa minim 3 ani de prezenta pe piata).
2. Indicarea pozitiei pentru o locatie, produs sau serviciu (se pozitioneaza exact in dreptul acelei locatii, putin inainte sau putin dupa, pentru avertizare sau sesizare)
3. De deturnare – in cazul ideal in care reusim sa achizitionam reclama pe un panou publicitar aflat in dreptul sau putin inainte de locatia concurenta.
4. Traseu de urmat – pentru a indica directia catre o locatie (nu in imediata apropiere) sau semnala ca te afli la o rascruce de drumuri care pot duce catre locatii diferite ale brandului. Nota: Am spus brand, deci trebuie sa avem notorietate. Mai ales in trecut si localitatile de provincie, existau, poate mai exista, reclame catre ceva fara notorietate, dar care indica o locatie legata de unele necesitati (Ex: Materiale de constructii la 500 m, pe directia… ), iar numele locatie sa fie in plan secundar. Se aplica numai situatiilor in care acest mesaj nu se poate realiza cu baner (Consiliul Local si Biroul de Urbanism nu au probat, iar panatajul nu necesita chiri exorbitante).
5. De forta – Pe scara redusa, in special in localitatile mici. Patronul unei fabrici sau a unui magazin cu adresabilitate locala doreste sa-si umileasca concurenta sau sa evidentieze ca numele companiei sau magazinului este celebru in localitate. Cheltuielile nu justifica rezultatele si acopera numai componenta de imagine locala. Daca se incadreaza in anumite limite, nu este o eroare, ci un soi de abuz de imagine.
6. Eronat sau picatura in ocean – este situatia despre care doream sa scriu. Poate fi interpretat ca „de forta”, insa nu are impactul respectiv decat in perceptia autorului. De exemplu: O mica firma (chiar daca are o cifra de afaceri anuala de peste 200 mii Euro) dintr-o localitate galateana (nu Galati) si-a pus numele pe un panotaj multiafisaj intr-o intersectie din Iasi. Numele companiei nu este cunoscut in Iasi, iar domeniul de activitate nu este mentionat. Singura legatura cu orasul Iasi este ca patronul a urmat facultatea acolo, insa iesenii (cu foarte mici exceptii) nu stiu cine este patronul firmei. Am aflat ca atunci cand venea in Iasi isi invita cativa colegi la masa. Avea grija sa-i ia de acasa sau serviciu si sa treaca cu ei prin acea intersectie. Mai mult, incetinea special, sa prinda semaforul si sa se schimbe afisajul pe reclama lui. „Eeee, ce parere aveti? Asta din reclama este firma mea„. Din nefericire, fostii colegi nu-i spuneau ca greseste si nici macar nu-i sugerau sa puna ceva detalii despre firma (macar domeniul de activitate sau site). Se bucurau ca au parte de o iesire la restaurant platita de altcineva, iar apoi barfeau pe seama situatiei.
As fi vrut sa va dau mai multe exemple si concrete, insa nu ar fi confortabil pentru aceele firme. Va mai pot spune ca o companie noua, cu produse noi si importate, a achizitionat, pentru sase luni, o reclama pe blocurile de la Unirea (in Bucuresti). In schimbul acelei reclame a platit 18 000 E + TVA. Cei care au vandut spatiul au folosit argumente de vizibilitate si trafic intens. Drama este ca cei apropiati sunau si spuneau ca au vazut reclama, validand astfel investitia, desi ei cunosteau marca si nu era relevant.
Ce se putea face cu 18 000 E in mediul online si presa scrisa (primul nivel in promovare) ?
